Despre noi Noutati Dansuri Galerie Cursuri Intrebari Contact

Dansuri Latino:

Alte Dansuri:

PARTY!!!

Vinerea ne intalnim la Isabell, pe strada Bucuresti, nr. 86, pentru a dansa! Daca vrei sa te relaxezi si sa-ti petreci timpul liber intr-un mod cat mai placut nu ezita sa ne vizitezi, cu siguranta nu vei regreta!

Dansuri Populare

Dansuri Populare

Prin folclor întelegem creatia artistică, colectivă, orală si anonimă a unui popor, ce ne oglindeste conceptia despre lume si viată.
Folclorul este cunoscut si sub denumirea de artă populară.
Creatii artistice ca: poezie, muzică, dans, teatru si arte plastice, decorative sunt cuprinse în denumirea generală de folclor. George Enescu spunea: "Folclorul nostru nu numai ca este sublim dar te face să întelegi totul. E mai savant decât toată muzica asa zisă savantă. Folclorul e mai melodic decât orice melodie; poate fi duios, ironic, vesel, drag".
Primele documente scrise care evidentiază prezenta folclorului sunt din anul - 1540. În sec. XVII, Ion Căianul, călugar franciscan de origine română, culege zece melodii românesti în culegerea Codex Caionii.
În "Descriptio Moldavie" (1611), Dimitrie Cantemir mentionează existenta doinei, baladei, jocurilor populare, instrumentelor populare si descrie obiceiuri traditionale legate de nuntă, înmormântare, colinde, drăgaica, paparuda si călusul.
Originalitatea muzicii populare românesti constă în ritmul specific, versul, la sfârsitul căruia apar uneori intejectii cu scopul de a lărgii ambitusul melodiei, ritmul de dans - ritm sincretic cu o mare valoare expresivă si melodia ce asigura specificitatea natională prin suflul larg cantabil apropiat de structura psihica a românului, plină de suplete si elegentă.
Se poate discuta astfel despre o parte dintre muzica jocurilor populare, despre jocuri (dansuri) în special.
Dansurile populare zonale sunt însotite numai de muzica instrumentală, presărată cu strigături, pocnete din degete, bătăi din palme, pasi bătuti, chiuituri etc., subliniind o dată în plus sincretismul jocurilor populare românesti.
Se remarcă bogătia, varietatea, valoarea creatiei populare muzicale nationale, ineditul unor manifestari si fenomene folclorice, care merită să fie cercetate, cunoscute si apreciate atât de specialisti cât si de iubitori ai genului.
Dansul a avut o importantă deosebită în viata socială a omului fiind nelipsit din ritualurile religioase. În timp s-au produs mutatii în cadrul jocurilor populare românesti în sensul că unele si-au păstrat functia rituală (Calusul, Chiperul, Lazarul, Cununa, Drăgaica), iar altele s-au transformat în jocuri distractive.
Primele referiri asupra existentei dansului la români îsi fac aparitia începând cu secolul al-XV-lea, (Gr.Ureche) si continuă cu secolul al-XIX-lea, perioadă în care apar primele culegeri printre care figurau si un număr important de dansuri populare, iar înfiintarea celor două arhive fonografice au evidentiat bogătia si varietatea acestui repertoriu. Terminologia este reprezentată de trei termeni : hora (Hora la joc pentru zona Muntenia si Oltenia), dans (dant) si joc (gioc) în celelalte regiuni ale tării.
De-a lungul timpului s-a creat o gamă întregă de jocuri ca: Sârba sau Băltăreasca, Hora, Calusul, Brâul etc.
Sursa: http://biblioteca.regielive.ro

cademia